Aglomeratia de luni dimineata, din drum spre serviciu...
Dupa un binemeritat weekend de odihna (si vizionat filme, alaturi de mariposa), vine inceputul de saptamana. Cu greu, ne dam jos din pat, cu ochii inca lipiti de la prea putine ore dormite (desi s-a dat ceasul cu o ora in urma, si ar insemna o ora de somn in plus), ne pregatim de plecare...nu inainte de a savura, ca in fiecare dimineata, alaturi de mariposa, cafeaua aromata;)).
Toate bune si frumoase, dar ne gandim pe drum la ce ne va astepta in statia de maxi, acolo unde in fiecare dimineata avem de asteptat cate 30 de minute sa prindem un maxi in care sa putem sta cat de cat in pozitii normale, fara sa simtim respiratiile grele ale celorlalti pasageri in cefele noastre...si ne resemnam cu ideea asta. Dar....SURPRIZA...azi dimineata am avut noroc...am prins o masina libera, am prins chiar si locuri pe scaun (nu ar fi prima data, dar pur si simplu ne-am saturat de maxi).
In fine, ajungem la statia de metrou, bucurosi ca am scapat de aglomeratia din maxi, dar stim ca odata trecuti de barele din metrou, ne va astepta o noua incercare...si nu ne-am inselat.
Pur si simplu urasc drumul cu metroul, desi e cel mai rapid si se evita traficul bucurestean, dar urasc sa fiu mereu inghesuit de alte persoane care dau dovada de o nesimtire crasa, care sunt in stare sa te calce in picioare doar doar pentru a prinde si ei un loc. Drumul intre statiile de metrou, in orele de varf sunt de-a dreptul criminale...abia reusesti sa te intorci, pe un picior (asta e bine la metrou, ca inveti echilibristica:D), si sa-ti croiesti drum, prin marea de oameni, catre usa.
Bineinteles, acesta e doar jumatate din chinul drumului de zi cu zi...pentru ca orice dus, are si un intors...si vine seara, cu aceeasi aglomeratie, cu aceleasi imbranceli...dar cu o singura diferenta: oamenii sunt mai plictisiti si mai obositi dupa o zi de munca.
Toate astea au insa un punct comun, care face ca totul sa fie mai frumos pentru mine: acest drum de zi cu zi il fac alaturi de Mariposa mea:X